Semnalizarea rutiera

CAPITOLUL IV

SEMNALIZAREA RUTIERA

Art. 46. – (1) Semnificaţia, precum şi dimensiunile mijloacelor de semnalizare rutieră, forma, simbolul, culoarea şi condiţiile de execuţie, amplasarea, instalarea şi aplicarea acestora se stabilesc în conformitate cu standardele în domeniu.

(2) Semnalizarea rutieră în tunele sau pe viaducte se asigură, se realizează şi se întreţine de către administratorul acestora.

SECŢIUNEA 1

Semnalele luminoase

§ 1. Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor

Art. 47. – (1) Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit, emise succesiv, continuu sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor.

(2) După numărul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt:

a) cu un corp de iluminat, cu lumina intermitentă de avertizare;

b) cu două corpuri de iluminat, pentru pietoni şi biciclişti;

c) cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule;

d) cu patru sau mai multe corpuri de iluminat, pentru tramvaie.

(3) Semafoarele se montează în axul vertical al stâlpului sau pe consolă, pe portal ori suspendate pe cabluri, succesiunea culorilor lentilelor, de sus în jos, fiind următoarea:

a) la semaforul cu trei culori ordinea semnalelor este: roşu, galben, verde;

b) la semaforul cu două culori ordinea semnalelor este: roşu, verde;

c) la semaforul pentru tramvaie sunt dispuse trei pe orizontala la partea superioara şi unul la partea inferioară, toate cu lumina albă.

Art. 48. – (1) Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulaţiei în intersecţii se instalează obligatoriu înainte de intersecţie, astfel încât să fie vizibile de la o distanta de cel puţin 50 m. Acestea pot fi repetate în mijlocul, deasupra ori de cealaltă parte a intersecţiei.

(2) Semnificaţia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează. Pe drumurile cu două sau mai multe benzi pe sens, pentru direcţii diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot instala deasupra uneia sau unora dintre benzi, caz în care semnificaţia semnalelor luminoase se limitează la banda sau benzile astfel semnalizate.

Art. 49. – Pe lămpile de culoare roşie sau verde ale semafoarelor pot fi aplicate săgeţi de culoare neagră care indică direcţiile de deplasare corespunzătoare acestora. În acest caz interdicţia sau permisiunea de trecere impusă de semnalul luminos este limitată la direcţia sau direcţiile indicate prin aceste săgeţi. Aceeaşi semnificaţie o au şi săgeţile aplicate pe panourile adiţionale ce însoţesc, la partea inferioară, semafoarele. Săgeata pentru mersul înainte are vârful în sus.

Art. 50. – (1) Semafoarele pentru tramvaie au forma de casetă cu patru corpuri de iluminat de culoare albă, dintre care trei sunt poziţionate orizontal şi una sub cea din mijloc, însoţite de panouri cu semne adiţionale.

(2) Semnalul de liberă trecere pentru tramvaie este dat de combinaţia luminoasă a lămpii inferioare cu una dintre cele trei lămpi situate la partea superioară pentru indicarea direcţiei.

(3) Semnalul de interzicere a trecerii tramvaiului este dat de iluminarea concomitenta a celor trei lumini din partea superioară a casetei.

Art. 51. – (1) Semnalul de culoare verde permite trecerea.

(2) Când semaforul este însoţit de una sau mai multe lămpi care emit lumina intermitentă de culoare verde sub forma uneia sau unor săgeţi pe fond negru către dreapta, acestea permit trecerea numai în direcţia indicată, oricare ar fi în acel moment semnalul în funcţiune al semaforului.

Art. 52. – (1) Semnalul de culoare roşie interzice trecerea.

(2) La semnalul de culoare roşie vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă semaforul este instalat deasupra ori de cealaltă parte a intersecţiei, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea părţii carosabile a drumului ce urmează a fi intersectat.

(3) Atunci când semnalul de culoare roşie funcţionează concomitent cu cel de culoare galbenă, acesta anunţă apariţia semnalului de culoare verde.

Art. 53. – (1) Când semnalul de culoare galbenă apare după semnalul de culoare verde, conducătorul vehiculului care se apropie de intersecţie nu trebuie să treacă de locurile prevăzute la art. 52 alin. (2), cu excepţia situaţiei în care, la apariţia semnalului, se află atât de aproape de acele locuri, încât nu ar mai putea opri vehiculul în condiţii de siguranţă.

(2) Semnalul de culoare galbenă intermitent permite trecerea, conducătorul de vehicul fiind obligat să circule cu viteză redusă, să respecte semnificaţia semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc.

Art. 54. – În intersecţii dirijarea circulaţiei tramvaielor se poate realiza şi prin semafoare având semnale luminoase de culoare albă, corelate cu semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei celorlalte vehicule.

Art. 55. – Semnalul luminos destinat numai dirijării circulaţiei bicicletelor are în câmpul său imaginea unei biciclete de culoare roşie, respectiv verde pe fond negru. Aceeaşi destinaţie o are şi semnalul luminos al unui semafor însoţit de un panou adiţional pe care figurează o bicicletă.

Art. 56. – (1) Când deasupra benzilor de circulaţie sunt instalate dispozitive care emit semnale roşii şi verzi, acestea sunt destinate semnalizării benzilor cu circulaţie reversibilă. Semnalul roşu, având forma a două bare încrucişate, interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra căreia se găseşte, iar semnalul verde, de forma unei săgeţi cu vârful în jos, permite intrarea vehiculelor şi circulaţia pe acea bandă.

(2) Semnalul luminos intermediar care are forma unei sau unor săgeţi de culoare galbenă ori albă cu vârful orientat către dreapta sau stânga jos, anunţă schimbarea semnalului verde, în cazul benzilor cu circulaţie reversibilă ori faptul că banda deasupra căreia se află este pe punctul de a fi închisă circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează, aceştia fiind obligaţi să se deplaseze pe banda sau benzile indicate de săgeţi.

Art. 57. – Conducătorul vehiculului care intră într-o intersecţie la culoarea verde a semaforului este obligat să respecte şi semnificaţia indicatoarelor instalate în interiorul acesteia.

§ 2. Semnalele luminoase pentru pietoni

Art. 58. - (1) Semnalele luminoase pentru pietoni sunt de culoare verde şi roşie. Acestea funcţionează corelat cu semnalele pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor.

(2) Semnalul de culoare verde poate avea în câmpul său imaginea unui pieton în mers, iar cel roşu, imaginea unui pieton oprit.

(3) Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însoţite de semnale acustice pentru a asigura traversarea drumului de către nevăzători.

(4) Pe sectoarele de drum unde valorile de trafic permit, administratorul drumului public, cu avizul poliţiei, poate amplasa în zona marcajului trecerii pentru pietoni semafoare sau panouri speciale cu comanda manuală a cererii de verde, care se poate face direct de către pietoni.

Art. 59. – (1) Semnalul de culoare verde permite trecerea.

(2) Când semnalul de culoare verde începe să funcţioneze intermitent înseamnă că timpul afectat traversării drumului este în curs de epuizare şi urmează semnalul roşu. În acest caz pietonul surprins în traversarea drumului trebuie să grăbească trecerea, iar dacă drumul este prevăzut cu un refugiu sau spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, să aştepte pe acesta apariţia semnalului de culoare verde.

Art. 60. – Semnalul de culoare verde intermitent şi semnalul de culoare roşie interzic pietonilor să se angajeze în traversare pe partea carosabilă.

§ 3. Alte semnale luminoase

Art. 61. – În cazul semaforizării corelate, în lungul unui traseu pot fi instalate dispozitive de cronometrare a timpului aferent culorii, precum şi dispozitive luminoase care să arate participanţilor la trafic timpii stabiliţi prin programul de semaforizare, iar pentru conducătorii de autovehicule şi viteza de deplasare.

Art. 62. – Semaforul de avertizare se instalează la ieşirea din intersecţie şi este constituit dintr-un corp de iluminat cu lumina galbenă intermitentă. Acesta poate avea în câmpul său imaginea unui pieton în mişcare, de culoare galbenă pe fond negru.

Art. 63. – Pentru semnalizarea şi dirijarea circulaţiei pe sectoarele de drumuri unde se execută lucrări pe partea carosabilă, cu excepţia autostrăzilor, se pot instala temporar semafoare mobile, cu obligaţia presemnalizării acestora.

SECŢIUNEA a 2-a

Indicatoarele

Art. 64. – Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:

a) de avertizare;

b) de reglementare, care pot fi:

1. de prioritate;

2. de interzicere sau restricţie;

3. de obligare;

c) de orientare şi informare, care pot fi:

1. de orientare;

2. de informare;

3. de informare turistică;

4. panouri adiţionale;

5. indicatoare kilometrice şi hectometrice;

d) mijloace de semnalizare a lucrărilor, care cuprind:

1. indicatoare rutiere temporare;

2. mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor.

Art. 65. – (1) Indicatoarele se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. În cazul în care condiţiile locale împiedică observarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează, ele se pot instala ori repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, deasupra părţii carosabile sau de cealaltă parte a intersecţiei, în loc vizibil pentru toţi participanţii la trafic.

(2) Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale conţinând inscripţii sau simboluri care le precizează, completează ori limitează semnificaţia.

(3) Semnele adiţionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacă înţelegerea semnificaţiei acestora nu este afectată.

(4) Pentru a fi vizibile şi pe timp de noapte, indicatoarele rutiere trebuie să fie reflectorizante, luminoase ori iluminate.

(5) În locuri periculoase, pentru a spori vizibilitatea şi a evidenţia semnificaţia unor indicatoare acestea pot figura grupat pe un panou cu folie fluorescent – retroreflectorizantă cu reflexie ridicată. Aceste indicatoare pot fi însoţite, după caz, de dispozitive luminoase.

Art. 66. – (1) Semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează.

(2) Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificaţia lui este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate.

(3) Semnificaţia indicatorului de avertizare începe din locul unde este amplasat. În cazul indicatoarelor care avertizează sectoare periculoase, zona de acţiune a indicatoarelor este reglementată prin plăcuţe adiţionale.

(4) Indicatoarele de avertizare se instalează înaintea locului periculos, la o distanţă de maximum 50 m în localităţi, între 100 m şi 250 m în afara localităţilor, respectiv între 500 m şi 1000 m pe autostrăzi şi drumuri expres. Când condiţiile din teren impun amplasarea la o distanţă mai mare, sub indicator se instalează un panou adiţional „Distanţa între indicator şi începutul locului periculos”.

(5) Pe autostrăzi şi drumuri expres, în toate cazurile, sub indicator este obligatoriu să se instaleze un panou adiţional „Distanţa între indicator şi începutul locului periculos”. În situaţia când lungimea sectorului periculos depăşeşte 1000 m, sub indicator se montează panoul adiţional „Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul”.

(6) Semnificaţia indicatoarelor de interzicere sau de restricţie începe din dreptul acestora. În lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunţe sfârşitul interdicţiei sau al restricţiei, semnificaţia acestor indicatoare încetează în intersecţia cea mai apropiată. Când indicatoarele de interzicere sau restricţie sunt instalate împreună cu indicatorul ce anunţă intrarea într-o localitate, semnificaţia lor este valabilă pe drumul respectiv până la întâlnirea indicatorului „Ieşire din localitate”, cu excepţia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.

Art. 67. – Indicatoarele rutiere temporare corespondente indicatoarelor de avertizare, de restricţie sau interzicere ori indicatoarelor de orientare au aceleaşi caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea că fondul alb este înlocuit cu fondul galben.

SECŢIUNEA a 3 – a

Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată

Art. 68. – Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată se semnalizează cu indicatoare de avertizare corespunzătoare şi/sau cu panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea ferată.

Art. 69. – (1) Trecerea la nivel cu calea ferată curentă fără bariere sau semibariere se semnalizează, după caz, cu indicatoarele „Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere” sau „Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere”, însoţite de indicatorul „Oprire”.

(2) La trecerea la nivel cu calea ferată curentă prevăzută cu instalaţii de semnalizare automată fără bariere, interzicerea circulaţiei rutiere se realizează optic, prin funcţionarea dispozitivelor cu lumini intermitent-alternative roşii şi stingerea semnalizării de control reprezentată de lumina intermitentă albă şi acustic, prin emiterea de semnale sonore intermitente.

Art. 70. – (1) Trecerile la nivel cu calea ferată curentă pot fi semnalizate cu sisteme automate luminoase, prevăzute cu semibariere.

(2) Trecerile la nivel cu calea ferată curentă pot fi asigurate şi cu bariere care sunt acţionate manual.

(3) Barierele şi semibarierele sunt marcate cu benzi alternante de culoare roşie şi albă şi pot fi prevăzute, la mijloc, cu un disc roşu. Benzile trebuie să fie reflectorizante, iar pe drumurile neiluminate, pe timp de noapte barierele şi semibarierele trebuie să fie iluminate ori prevăzute cu dispozitive cu lumină roşie.

(4) La trecerea la nivel cu calea ferată prevăzută cu instalaţii de semnalizare automată cu bariere, semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere se realizează în condiţiile prevăzute la art.69 alin.(2), precum şi prin coborârea în poziţie orizontală a semibarierelor.

Art. 71. – (1) Semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere se consideră realizată chiar şi numai în una din următoarele situaţii :

a) prin aprinderea unei singure unităţi luminoase a dispozitivului cu lumină intermitent-alternativă roşie;

b) prin funcţionarea sistemului sonor;

c) prin poziţia orizontală a unei singure semibariere.

(2) Circulaţia rutieră se consideră de asemenea interzisă şi în situaţia în care barierele sau semibarierele sunt în curs de coborâre sau de ridicare.

Art. 72. – În zona trecerilor la nivel, funcţionarea instalaţiilor de semnalizare a apropierii trenurilor fără bariere, a instalaţiilor de semnalizare a apropierii trenurilor cu semibariere sau a barierelor mecanice, precum şi instalarea indicatoarelor „Oprire”, „Trecere la nivel cu o cale ferată simplă/dublă, fără bariere”, „Trecere la nivel cu o cale ferată simplă/dublă, fără bariere, prevăzută cu instalaţie de semnalizare luminoasă automată” sunt asigurate de administratorul de cale ferată, iar setul de semnalizare a apropierii de calea ferată este asigurat de către administratorul drumului.

Art. 73. – (1) La trecerea la nivel cu o cale ferată industrială se instalează indicatorul „Alte pericole”, însoţit de un panou adiţional ce conţine imaginea unei locomotive.

(2) Atunci când pe calea ferată industrială se deplasează un vehicul feroviar, circulaţia trebuie dirijată de un agent de cale ferată.

Art. 74. – Porţile de gabarit instalate înaintea unei treceri la nivel cu o cale ferată electrificată, destinate să interzică accesul vehiculelor a căror încărcătură depăşeşte în înălţime limita de siguranţă admisă, sunt marcate cu benzi alternante de culoare galbenă şi neagră. Pe stâlpii de susţinere ai porţilor de gabarit se instalează indicatoare rutiere prin care se precizează înălţimea maximă de trecere admisă.

SECŢIUNEA a 4-a

Marcajele

Art. 75. – (1) Marcajele servesc la organizarea circulaţiei, avertizarea sau îndrumarea participanţilor la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau împreună cu alte mijloace de semnalizare rutieră pe care le completează sau le precizează semnificaţia.

(2) Marcajele se aplică pe suprafaţa părţii carosabile a drumurilor modernizate, pe borduri, pe lucrări de artă, pe accesorii ale drumurilor, precum şi pe alte elemente şi construcţii din zona drumurilor. Marcajele aplicate pe drumurile publice trebuie să fie reflectorizante sau însoţite de dispozitive reflectorizante care trebuie să-şi păstreze proprietăţile de reflexie şi pe timp de ploaie sau ceaţă.

(3) Marcajele nu trebuie să incomodeze în nici un fel desfăşurarea circulaţiei, iar suprafaţa acestora nu trebuie să fie lunecoasă. Marcajele pe partea carosabilă se execută cu microbile de sticlă şi pot fi însoţite de butoni cu elemente retroreflectorizante.

Art. 76. – Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:

a) longitudinale, care pot fi:

1. de separare a sensurilor de circulaţie;

2. de separare a benzilor pe acelaşi sens;

b) de delimitare a părţii carosabile;

c) transversale, care pot fi:

1. de oprire;

2. de cedare a trecerii;

3. de traversare pentru pietoni;

4. de traversare pentru biciclişti;

d) diverse, care pot fi :

1. de ghidare;

2. pentru spaţii interzise ;

3. pentru interzicerea staţionării ;

4. pentru staţii de autobuze, troleibuze, taximetre;

5. pentru locuri de parcare;

6. săgeţi sau inscripţii;

e) laterale aplicate pe :

1. lucrări de artă (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin);

2. parapete ;

3. stâlpi şi copaci situaţi pe platforma drumului ;

4. borduri.

Art. 77. – (1) Administratorul drumului public este obligat să aplice marcaje cu linii continue sau discontinue, după caz, atât pentru separarea sensurilor şi benzilor de circulaţie, cât şi pentru delimitarea părţii carosabile.

(2) Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice încălcarea acestuia.

(3) Marcajul format dintr-o linie continuă aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părţii carosabile interzice staţionarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoţeşte un indicator de interzicere a staţionării, aceasta precizează lungimea sectorului de drum pe care este valabilă interzicerea.

(4) Marcajul longitudinal format din linii continue care delimitează banda pe care este aplicat şi un marcaj simbolizând o anumită categorie sau anumite categorii de vehicule, semnifică faptul că banda este rezervată circulaţiei acelei sau acelor categorii de vehicule.

Art. 78. – Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinuă simplă sau dublă permite trecerea peste acesta, dacă manevra sau reglementările instituite impun acest lucru.

Art. 79. – (1) Marcajul cu linie discontinuă poate fi simplu sau dublu şi se foloseşte în următoarele situaţii:

a) marcajul cu linie discontinuă simplă:

1. pentru separarea sensurilor de circulaţie, pe drumurile cu două benzi şi circulaţie în ambele sensuri;

2. pentru separarea benzilor de circulaţie pe acelaşi sens, pe drumurile cu cel puţin două benzi pe sens;

3. pentru marcarea trecerii de la o linie discontinuă la una continuă. În localităţi acest marcaj nu este obligatoriu;

4. pentru a separa, pe autostrăzi, benzile de accelerare sau de decelerare de benzile curente de circulaţie;

5. pentru marcaje de ghidare în intersecţii;

b) marcajul cu linie discontinuă dublă, pentru delimitarea benzilor reversibile. Pe asemenea benzi marcajul este însoţit de dispozitive luminoase speciale prevăzute la art. 56.

(2) Linia continuă se foloseşte în următoarele situaţii :

a) linia continuă simplă, pentru separarea sensurilor de circulaţie, a benzilor de acelaşi sens la apropierea de intersecţii şi în zone periculoase;

b) linia continuă dublă, pentru separarea sensurilor de circulaţie cu minimum două benzi pe fiecare sens, precum şi la drumuri cu o bandă pe sens sau în alte situaţii stabilite de administratorul drumului respectiv, cu acordul poliţiei rutiere.

(3) În cazul marcajului longitudinal format dintr-o linie continuă şi una discontinuă alăturate, conducătorul de vehicul trebuie să respecte semnificaţia liniei celei mai apropiate în sensul de mers.

(4) Pe drumurile cu circulaţie în ambele sensuri prevăzute cu o singură bandă pe sens, pe distanţa cuprinsă între indicatoarele de avertizare „Copii”, aferente celor două sensuri, marcajul de separare a sensurilor se execută cu linie continuă.”

Art. 80. – (1) Marcajele de delimitare a părţii carosabile sunt amplasate în lungul drumului, se execută la limita din dreapta a părţii carosabile în sensul de mers, cu excepţia autostrăzilor şi a drumurilor expres, unde marcajul se aplică şi pe partea stângă, lângă mijlocul fizic de separare a sensurilor de circulaţie. Aceste marcaje pot fi cu linie continuă sau discontinuă simplă.

(2) Marcajele de ghidare au rolul de a materializa traiectoria pe care vehiculele trebuie să o urmeze în traversare unei intersecţii ori pentru efectuarea virajului la stânga, fiind obligatoriu a se realiza în cazul în care axul central ori liniile de separare a benzii de circulaţie nu sunt coliniare.

(3) Marcajele pentru interzicerea staţionării se pot realiza:

a) prin linie continuă galbenă aplicată pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a acostamentului, dublând marcajul de delimitare a părţii carosabile spre exteriorul platformei drumului;

b) printr-o linie în zig-zag la marginea părţii carosabile.

(4) Marcajele prin săgeţi sunt folosite pentru:

a) selectarea pe benzi ;

b) schimbarea benzii (banda de accelerare, banda suplimentară pentru vehicule lente, banda care se suprimă prin îngustarea părţii carosabile);

c) repliere, numai în afara localităţilor pe drumuri cu o bandă pe sens şi dublu sens de circulaţie.

Art. 81. – (1) Marcajul transversal constând dintr-o linie continuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia înaintea căreia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indicatorului „Oprire”. Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire impusă printr-un semnal luminos, printr-o comandă a agentului care dirijează circulaţia, de prezenţa unei treceri la nivel cu o cale ferată, cu o linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. Înaintea marcajului ce însoţeşte indicatorul „Oprire” se poate aplica pe partea carosabilă inscripţia „STOP”.

(2) Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia care nu trebuie depăşită atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabilă un marcaj sub forma de triunghi având o latură paralelă cu linia discontinuă, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie.

(3) Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indică locul pe unde pietonii trebuie să traverseze drumul. Aceste linii au lăţimea mai mare decât a oricăror alte marcaje.

(4) Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic faţă de axul drumului, indică locul destinat traversării părţii carosabile de către biciclişti.

Art. 82. – (1) În scopul sporirii impactului vizual asupra participanţilor la trafic, pe partea carosabilă se pot executa marcaje sub formă de inscripţii, simboluri şi figuri.

(2) Pe autostrăzi, pe drumurile expres şi pe drumuri naţionale deschise traficului internaţional (E), la extremităţile părţii carosabile se aplică marcaje rezonatoare pentru avertizarea conducătorilor de autovehicule la ieşirea de pe partea carosabilă.

Art. 83. – (1) Marcajele, cum sunt: săgeţile, inscripţiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificaţia indicatoarelor sau pentru a da participanţilor la trafic indicaţii care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indicatoare.

(2) Marcajul sub forma unei sau unor săgeţi, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obligă la urmarea direcţiei sau direcţiilor astfel indicate. Săgeata de repliere care este oblică faţă de axul drumului, aplicată pe o bandă sau intercalată într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligaţia că vehiculul care nu se află pe banda indicată de săgeată să fie condus pe acea bandă.

(3) Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifică interzicerea staţionării vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul „BUS” sau „TAXI” poate fi folosită pentru semnalizarea staţiilor de autobuze şi troleibuze, respectiv de taximetre.

(4) Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele, înconjurate sau nu cu o linie de contur, delimitează spaţiul interzis circulaţiei.

(5) Marcajele se pot aplica şi pe ziduri de sprijin, parapete de protecţie sau alte amenajări rutiere laterale drumului, pentru a le face mai vizibile conducătorilor de vehicule.

(6) Marcajele sunt de regulă de culoare albă, cu excepţia celor ce se aplică pe elementele laterale drumului care sunt de culoare albă, neagră sau galbenă şi neagră, precum şi a celor provizorii, folosite la organizarea circulaţiei în zona lucrărilor, care sunt de culoare galbenă. În zonele periculoase sau unde staţionarea vehiculelor este limitată în timp, marcajele pot fi şi de alte culori.

SECŢIUNEA a 5-a

Semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului şi a lucrărilor

Art. 84. – (1) În afara localităţilor, limitele laterale ale platformei drumului se semnalizează cu stâlpi de ghidare lamelari, de culoare albă, omologaţi, instalaţi la intervale de 50 m între ei, sau prin parapete. Pe stâlpii de ghidare lamelari şi pe parapete se aplică dispozitive reflectorizante de culoare roşie şi albă sau galbenă. Dispozitivele reflectorizante de culoare roşie trebuie să fie vizibile numai pe partea dreaptă a drumului în sensul de mers. Materialele din care stâlpii de ghidare lamelari sunt confecţionaţi, nu trebuie să fie dure.

(2) Dispozitivele reflectorizante pentru semnalizarea limitelor platformei drumului se pot monta şi pe parapetele de protecţie, pereţii tunelelor, zidurile de sprijin sau pe alte amenajări rutiere ori instalaţii laterale drumului.

Art. 85. – (1) Semnalizarea lucrărilor executate pe drumurile publice este obligatorie şi se realizează în scopul asigurării desfăşurării în condiţii corespunzătoare a circulaţiei pe sectorul de drum rămas neafectat sau, după caz, devierea acesteia pe variante ocolitoare şi are semnificaţia interzicerii circulaţiei în zona afectată de lucrări.

(2) Sectoarelor de drum afectate de lucrări, trebuie semnalizate vizibil prin indicatoare şi mijloace auxiliare de semnalizare rutieră, precum semafoare, balize direcţionale, panouri, conuri de dirijare, bariere, garduri, parapete din material plastic lestabile şi cărucioare portsemnalizare, prevăzute cu elemente fluorescent – reflectorizante. Acestea nu trebuie confecţionate din materiale dure, iar pe timp de noapte trebuie însoţite de lămpi cu lumină galbenă intermitentă.

(3) Pentru organizarea circulaţiei pe sectoarele de drum public aflate în lucru se instalează indicatoare şi balize reflectorizante sau, după caz, amenajări rutiere tip „limitatoare de viteză” şi se aplică marcaje, corespunzător situaţiei create. Dacă este cazul, dirijarea circulaţiei se realizează prin semnale luminoase ori semnale ale lucrătorului de drumuri desemnat şi special instruit.

Art. 86. – (1) Semnalizarea instituită pe sectoarele de drum pe care se execută lucrări trebuie întreţinută şi modificată corespunzător evoluţiei acestora. La terminarea lucrărilor executantul trebuie să asigure, concomitent cu repararea sectorului de drum public afectat, şi refacerea semnalizării iniţiale sau modificarea ei, potrivit noilor condiţii de circulaţie.

(2) Persoanele care execută lucrări de orice natură pe partea carosabilă a drumului public sunt obligate să poarte echipament de protecţie – avertizare fluorescent şi reflectorizant, de culoare galbenă sau portocalie, pentru a fi observate cu uşurinţă de participanţii la trafic.

Art. 87. – Nicio lucrare care afectează drumul public nu poate fi începută sau, după caz, continuată dacă executantul acesteia nu are autorizarea administratorului drumului şi acordul poliţiei, nu a realizat semnalizarea temporară corespunzătoare, iar termenul aprobat a fost depăşit ori lucrarea se execută în alte condiţii decât cele stabilite în autorizaţie sau acord.

SECŢIUNEA a 6-a

Semnalele poliţiştilor şi ale altor persoane care dirijează circulaţia

Art. 88. – (1) Semnalele poliţistului care dirijează circulaţia au următoarele semnificaţii:

a) braţul ridicat vertical semnifică „atenţie, oprire” pentru toţi participanţii la trafic care se apropie, cu excepţia conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiţii de siguranţă. Dacă semnalul este dat într-o intersecţie, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajaţi în traversare;

b) braţul sau braţele întinse orizontal semnifică „oprire” pentru toţi participanţii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcţia sau direcţiile intersectate de braţul sau braţele întinse. După ce a dat acest semnal, poliţistul poate coborî braţul sau braţele, poziţia sa însemnând, de asemenea, „oprire” pentru participanţii la trafic care vin din faţă ori din spate;

c) balansarea, pe timp de noapte, în plan vertical, a unui dispozitiv cu lumină roşie ori a bastonului fluorescent-reflectorizant, semnifică „oprire” pentru participanţii la trafic, spre care este îndreptat;

d) balansarea pe verticală a braţului, având palma orientată către sol, semnifică reducerea vitezei;

e) rotirea vioaie a braţului semnifică mărirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grăbirea traversării drumului de către pietoni.

(2) Poliţistul care dirijează circulaţia poate efectua semnal cu braţul ca vehiculul să avanseze, să depăşească, să treacă prin faţa ori prin spatele său, să îl ocolească prin partea sa stângă sau dreaptă, iar pietonii să traverseze drumul ori să se oprească.

(3) La efectuarea comenzilor prevăzute la alin. (1) şi (2), poliţistul poate folosi şi fluierul.

Art. 89. – (1) Oprirea participanţilor la trafic este obligatorie şi la semnalele date de:

a) poliţiştii de frontieră;

b) îndrumătorii de circulaţie ai Ministerului Apărării;

c) agenţii de cale ferată, la trecerile la nivel;

d) personalul autorizat din zona lucrărilor pe drumurile publice;

e) membrii patrulelor şcolare de circulaţie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unităţilor de învăţământ;

f) nevăzători, prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada.

(2) Persoanele prevăzute la alin.(1) lit.a) – d) pot efectua şi următoarele semnale:

a) balansarea braţului în plan vertical, cu palma mâinii orientată către sol sau cu un mijloc de semnalizare, care semnifică reducerea vitezei;

b) rotirea vioaie a braţului, care semnifică mărirea vitezei de deplasare a vehiculelor, inclusiv grăbirea traversării drumului de către pietoni;

Art. 90. – Persoanele prevăzute la art. 88 alin. (1) şi art. 89 alin. (1) lit. a)- e), care dirijează circulaţia trebuie să fie echipate şi plasate astfel încât să poată fi observate şi recunoscute cu uşurinţă de către participanţii la trafic.

SECŢIUNEA a 7-a

Semnalele utilizate de conducătorii autovehiculelor cu regim

de circulaţie prioritară şi obligaţiile celorlalţi participanţi la trafic

Art. 91. – (1) Semnalele mijloacelor speciale de avertizare, luminoase şi sonore se folosesc de către conducătorii autovehiculelor prevăzute la art.32 alin.(2) lit.a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002, republicată numai dacă intervenţia sau misiunea impun urgenţă.

(2) Semnalele mijloacelor de avertizare luminoasă pot fi folosite şi fără a fi însoţite de cele sonore, în funcţie de natura misiunii ori de condiţiile de trafic, situaţie în care autovehiculul respectiv nu are regim de circulaţie prioritară.

(3) Se interzice utilizarea semnalelor mijloacelor de avertizare sonoră separat de cele luminoase.

Art. 92. – (1) Poliţistul rutier aflat într-un autovehicul al poliţiei poate utiliza şi dispozitive luminoase cu mesaje variabile pentru a transmite o dispoziţie sau o indicaţie participanţilor la trafic. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce.

(2) Poliţistul rutier, aflat într-un autovehicul al poliţiei, poate executa semnale cu braţul, cu sau fără baston reflectorizant, scos pe partea laterală dreapta a vehiculului. Acest semnal semnifică oprire pentru conducătorii vehiculelor care circulă în spatele autovehiculului poliţiei. Acelaşi semnal efectuat pe partea stângă a autovehiculului semnifică oprire pentru conducătorii vehiculelor care circulă pe banda din partea stângă în acelaşi sens de mers ori în sens opus celui al autovehiculului poliţiei.

Art. 93. – Conducătorii de autovehicule care se apropie de o coloană oficială o pot depăşi dacă li se semnalizează această manevră de către poliţistul rutier. Se interzice altor participanţi la trafic intercalarea sau ataşarea la o astfel de coloană oficială.

Art. 94. – (1) Coloanele oficiale se însoţesc de echipaje ale poliţiei rutiere, în condiţiile stabilite prin instrucţiuni emise de ministrul administraţiei şi internelor.

(2) Coloanele de vehicule cu specific militar se însoţesc de autovehicule de control al circulaţiei aparţinând Ministerului Apărării, care au în funcţiune mijloacele speciale de avertizare sonore, precum şi cele luminoase de culoare albastră.

Art. 95. – Vehiculele care, prin construcţie sau datorită încărcăturii transportate, depăşesc masa şi/sau gabaritul prevăzute de normele legale, precum şi transporturile speciale pot fi însoţite de echipaje ale poliţiei rutiere numai cu aprobarea Inspectoratului General al Poliţiei Române.