Reguli de circulatie

CAPITOLUL V

REGULI DE CIRCULATIE

SECŢIUNEA 1

Reguli generale

Art. 96. – (1) Participanţii la trafic sunt obligaţi să anunţe administratorul drumului public ori cea mai apropiată unitate de poliţie atunci când au cunoştinţă despre existenţa pe drum a unui obstacol sau a oricărei alte situaţii periculoase pentru fluenţa şi siguranţa circulaţiei.

(2) Se interzice oricărei persoane să arunce, să lase sau să abandoneze obiecte, materiale sau substanţe ori să creeze obstacole pe drumul public. Persoana care nu a putut evita crearea unui obstacol pe drumul public este obligată să îl înlăture şi, dacă nu este posibil, să îi semnalizeze prezenţa şi să anunţe imediat administratorul drumului public şi cea mai apropiată unitate de poliţie.

Art. 97. – (1) Copiii cu vârsta sub 12 ani sau cu înălţimea sub 150 cm trebuie să poarte centuri de siguranţă adaptate greutăţii şi dimensiunilor lor, iar cei cu vârsta sub 3 ani se transportă numai în dispozitive de reţinere omologate.

(2) Conducătorilor de autovehicule le este interzis să transporte copii cu vârstă de până la 12 ani pe scaunul din faţă, chiar dacă sunt ţinuţi în braţe de persoane majore, în timpul deplasării pe drumurile publice.

(3) Se interzice conducătorilor de autovehicule, precum şi persoanelor care ocupă scaunul din faţă să ţină în braţe animale, în timpul deplasării pe drumurile publice.

(4) Se exceptează de la obligaţia de a purta centura de siguranţă:

a) conducătorii de autoturisme pe timpul executării manevrei de mers înapoi sau care staţionează;

b) femeile în stare vizibilă de graviditate;

c) conducătorii de autoturisme care execută servicii de transport public de persoane, în regim de taxi, când transportă pasageri;

d) persoanele care au certificat medical în care să fie menţionată afecţiunea care contraindică purtarea centurii de siguranţă;

e) instructorii auto pe timpul pregătirii practice a persoanelor care învaţă să conducă un autovehicul pe drumurile publice sau examinatorul din cadrul autorităţii competente în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere;

(5) Persoanele prevăzute la alin.(4) lit.d) sunt obligate să aibă asupra lor certificatul medical, în conţinutul căruia trebuie să fie menţionată durata de valabilitate a acestuia;

(6) Afecţiunile medicale pentru care se acordă scutire de la portul centurii de siguranţă, precum şi modelul certificatului medical se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii publice, care se publică în Monitorul Oficial al României.

Art. 98. – (1) Se interzice transportul pe motociclete şi pe mopede a mai multor persoane decât locurile stabilite prin construcţie, precum şi al obiectelor voluminoase.

(2) Copiii în vârstă de până la 7 ani, dacă sunt ţinuţi în braţe, precum şi cei de până la 14 ani se transportă numai în ataşul motocicletelor.

Art. 99. – (1) Circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor care nu sunt supuse înmatriculării sau înregistrării, cu excepţia bicicletelor şi a celor trase sau împinse cu mâna, este permisă numai în timpul zilei.

(2) Se interzice conducătorilor vehiculelor prevăzute la alin.(1) să circule cu acestea cu o viteză mai mare de 30 km/h.

SECŢIUNEA a 2-a

Utilizarea părţii carosabile

Art. 100. – Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părţile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru mopede, biciclete şi celelalte vehicule fără motor, acestea pot fi conduse şi pe acostament în sensul de mers, dacă circulaţia se poate face fără pericol.

Art. 101. – Când drumul are două sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele se conduc pe banda situată lângă acostament sau bordură. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stânga, dacă banda de circulaţie utilizată este ocupată, cu obligaţia de a reveni pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil.

Art. 102. – Vehiculele grele, lente sau cu mase ori gabarite depăşite sau cele care se deplasează cu viteză redusă trebuie conduse numai pe banda de lângă acostament sau bordură, dacă în sensul de mers nu este amenajată o bandă destinată acestora.

Art. 103. – Pe drumul public cu cel mult două benzi pe sens şi cu o a treia bandă pe care este amplasată linia tramvaiului lângă axul drumului, conducătorii de vehicule pot folosi aceasta bandă, cu obligaţia să lase liberă calea tramvaiului, la apropierea acestuia.

Art. 104. – Vehiculele care efectuează transport public de persoane se conduc pe banda rezervată acestora, dacă o astfel de bandă există şi este semnalizată ca atare. Pe aceeaşi bandă pot circula şi autovehiculele cu regim de circulaţie prioritară când se deplasează în acţiuni de intervenţii sau în misiuni care au caracter de urgenţă.

Art. 105. – Se interzice intrarea într-o intersecţie chiar dacă semnalul luminos ori un indicator de prioritate permit, dacă din cauza aglomerării circulaţiei conducătorul de vehicul riscă să rămână imobilizat, stânjenind sau împiedicând desfăşurarea traficului.

SECŢIUNEA a 3-a

Reguli pentru circulaţia vehiculelor

§ 1. Poziţii în timpul mersului şi circulaţia pe benzi

Art. 106. - (1) Pe un drum public prevăzut cu minimum trei benzi pe sens, când conducătorii a două autovehicule circulă în aceeaşi direcţie, dar pe benzi diferite şi intenţionează să se înscrie pe banda libera dintre ei, cel care circulă pe banda din dreapta este obligat să permită celui care vine din stânga să ocupe acea bandă.

(2) Pe drumul public cu mai multe benzi, conducătorii de autovehicule care circulă pe o bandă care se sfârşeşte, pentru a continua deplasarea pe banda din stânga trebuie să permită trecerea vehiculelor care circulă pe acea bandă.

Art. 107. – (1) La intersecţiile prevăzute cu indicatoare şi/sau cu marcaje pentru semnalizarea direcţiei de mers, conducătorii de vehicule trebuie să se încadreze pe benzile corespunzătoare direcţiei de mers voite, cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie şi sunt obligaţi să respecte semnificaţia indicatoarelor şi marcajelor.

(2) La intersecţiile fără marcaje de delimitarea benzilor, conducătorii vehiculelor ocupă în mers, cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie, următoarele poziţii:

a) rândul de lângă bordură sau acostament, cei care vor să schimbe direcţia de mers spre dreapta;

b) rândul de lângă axa drumului sau de lângă marcajul de separare a sensurilor, cei care vor să schimbe direcţia de mers spre stânga. Când circulaţia se desfăşoară pe drumuri cu sens unic, conducătorii de vehicule care intenţionează să vireze la stânga, sunt obligaţi să ocupe rândul de lângă bordura sau acostamentul din partea stângă;

c) oricare dintre rânduri, cei care vor să meargă înainte.

(3) Dacă în intersecţie circulă şi tramvaie, iar spaţiul dintre şina din dreapta şi trotuar nu permite circulaţia pe două sau mai multe rânduri, toţi conducătorii de vehicule, indiferent de direcţia de deplasare, vor circula pe un singur rând, lăsând liber traseul tramvaiului.

(4) În cazul în care tramvaiul este oprit într-o staţie fără refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie să oprească în ordinea sosirii, în spatele acestuia, şi să-şi reia deplasarea numai după ce uşile tramvaiului au fost închise şi s-au asigurat că nu pun în pericol siguranţa pietonilor angajaţi în traversarea drumului public.

Art. 108. – Schimbarea direcţiei de mers prin virare la dreapta sau la stânga este interzisă în locurile unde sunt instalate indicatoare cu aceasta semnificaţie.

Art. 109. – Dacă în apropierea unei intersecţii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obligă să se circule într-o anumită direcţie, vehiculele trebuie să fie conduse numai în direcţia sau direcţiile indicate.

Art. 110. – (1) În situaţiile în care există benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea direcţiei de deplasare se face prin stânga centrului imaginar al intersecţiei, iar dacă există un marcaj de ghidare, cu respectarea semnificaţiei acestuia.

(2) Schimbarea direcţiei de mers spre stânga, în cazul vehiculelor care intră într-o intersecţie circulând pe acelaşi drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectuează prin stânga centrului intersecţiei, fără intersectarea traiectoriei acestora.

(3) Amenajările rutiere sau obstacolele din zona mediană a părţii carosabile se ocolesc prin partea dreaptă.

Art. 111. – Se interzice circulaţia participanţilor la trafic pe sectoarele de drum public la începutul cărora sunt instalate indicatoare ce interzic accesul.

§ 2. Semnalele conducătorilor de vehicule

Art. 112. – Conducătorii de vehicule semnalizează cu mijloacele de avertizare luminoasă, sonoră sau cu braţul, după caz, înaintea efectuării oricărei manevre sau pentru evitarea unui pericol imediat.

Art. 113. – (1) Mijloacele de avertizare sonoră trebuie folosite de la o distanţă de cel puţin 25 m faţă de cei cărora li se adresează, pe o durată de timp care să asigure perceperea semnalului şi fără să-i determine pe aceştia la manevre ce pot pune în pericol siguranţa circulaţiei.

(2) Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonoră nu poate fi folosită în zonele de acţiune a indicatorului „Claxonarea interzisă”.

(3) Se exceptează de la prevederile alin. (2):

a) conducătorii autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară când se deplasează în acţiuni de intervenţii sau în misiuni care au caracter de urgenţă;

b) conducătorii autovehiculelor care folosesc acest semnal pentru evitarea unui pericol imediat.

Art. 114. – (1) Conducătorii de autovehicule, tramvaie şi mopede sunt obligaţi să folosească instalaţiile de iluminare şi/sau semnalizare a acestora, după cum urmează:

a) luminile de poziţie sau de staţionare pe timpul imobilizării vehiculului pe partea carosabilă în afara localităţilor, de la lăsarea serii şi până în zorii zilei, ziua când plouă torenţial, ninge abundent sau este ceaţă densă, ori în alte condiţii care reduc vizibilitatea pe drumul public;

b) luminile de întâlnire sau de drum, în mers, atât în localităţi, cât şi în afara acestora, după gradul de iluminare a drumului public;

c) luminile de întâlnire şi cele de ceaţă pe timp de ceaţă densă;

d) luminile de întâlnire ale autovehiculelor care însoţesc coloane militare sau cortegii, transportă grupuri organizate de persoane şi cele care tractează alte vehicule sau care transportă mărfuri ori produse periculoase, în timpul zilei;

e) luminile de întâlnire atunci când plouă torenţial, ninge abundent ori în alte condiţii care reduc vizibilitatea pe drum;

f) luminile pentru mersul înapoi atunci când vehiculul este manevrat către înapoi;

g) luminile indicatoare de direcţie pentru semnalizarea schimbării direcţiei de mers, inclusiv la punerea în mişcare a vehiculului de pe loc.

(2) Pe timpul nopţii, la apropierea a două vehicule care circulă din sensuri opuse, conducătorii acestora sunt obligaţi ca de la o distanţă de cel puţin 200 m să folosească luminile de întâlnire concomitent cu reducerea vitezei. Când conducătorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circula în faţa sa, acesta este obligat sa folosească luminile de întâlnire de la o distanţă de cel puţin 100 m.

(3) Pe timpul nopţii sau în condiţii de vizibilitate redusă conducătorii de autovehicule şi tramvaie care se apropie de o intersecţie nedirijată prin semnale luminoase sau de către poliţişti, sunt obligaţi să semnalizeze prin folosirea alternantă a luminilor de întâlnire cu cele de drum dacă nu încalcă astfel prevederile alin. (2).

(4) Pe timpul nopţii sau în condiţii de vizibilitate redusă autovehiculele sau remorcile cu defecţiuni la sistemul de iluminare şi semnalizare luminoasă nu pot fi conduse sau remorcate fără a avea în funcţiune pe partea stângă, în faţă o lumină de întâlnire şi în spate una de poziţie.

(5) Luminile de avarie se folosesc în următoarele situaţii:

a) când vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabilă;

b) când vehiculul se deplasează foarte lent şi/sau constituie el însuşi un pericol pentru ceilalţi participanţi la trafic;

c) când autovehiculul sau tramvaiul este remorcat.

(6) În situaţiile prevăzute la alin.(5), conducătorii de autovehicule, tramvaie sau mopede trebuie să pună în funcţiune luminile de avarie, în mod succesiv, în ordinea opririi şi în cazul în care această manevră este impusă de blocarea circulaţiei pe sensul de mers.

(7) Când circulă prin tunel conducătorul de vehicul este obligat să folosească luminile de întâlnire.

Art. 115. – Un vehicul poate fi oprit sau staţionat cu toate luminile stinse, în locurile în care aceste manevre sunt permise, atunci când se află:

a) pe un drum iluminat, astfel încât vehiculul este vizibil de la o distanţă de cel puţin 50 m;

b) în afara părţii carosabile, pe un acostament consolidat;

c) în localităţi, la marginea părţii carosabile, în cazul motocicletelor cu două roţi, fără ataş şi a mopedelor, care nu sunt prevăzute cu sursă de energie.

Art. 116. – (1) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să semnalizeze schimbarea direcţiei de deplasare, depăşirea, oprirea şi punerea în mişcare.

(2) Intenţia conducătorilor de autovehicule, tramvaie sau mopede de a schimba direcţia de mers, de a ieşi dintr-un rând de vehicule staţionate sau de a intra într-un asemenea rând, de a trece pe o altă bandă de circulaţie sau de a vira spre dreapta ori spre stânga ori care urmează să efectueze întoarcere, depăşire sau oprire se semnalizează prin punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu cel puţin 50 m în localităţi şi 100 m în afara localităţilor, înainte începerea efectuării manevrelor.

(3) Reducerea vitezei de deplasare sau oprirea autovehiculelor, tramvaielor sau mopedelor pe partea carosabilă se semnalizează cu lumina roşie din spate.

Art. 117. – (1) Conducătorii vehiculelor cu două roţi, precum şi ai celor cu tracţiune animală ori ai celor trase sau împinse cu mâna sunt obligaţi să efectueze următoarele semnale:

a) braţul stâng întins orizontal atunci când intenţionează să schimbe direcţia de mers spre stânga sau de a depăşi;

b) braţul drept întins orizontal atunci când intenţionează să schimbe direcţia de mers spre dreapta;

c) braţul drept întins orizontal balansat în plan vertical atunci când intenţionează să oprească.

(2) Semnalele prevăzute la alin.(1) trebuie efectuate cu cel puţin 25 m înainte de efectuarea manevrelor.

§ 3. Depăşirea

Art. 118. – Conducătorul de vehicul care efectuează depăşirea este obligat:

a) să se asigure că acela care îl urmează sau îl precede nu a semnalizat intenţia începerii unei manevre similare şi că poate depăşi fără a pune în pericol sau stânjeni circulaţia din sens opus;

b) să semnalizeze intenţia de efectuare a depăşirii;

c) să păstreze în timpul depăşirii o distanţă laterală suficientă faţă de vehiculul depăşit;

d) să reintre pe banda sau în şirul de circulaţie iniţiale după ce a semnalizat şi s-a asigurat că poate efectua această manevră în condiţii de siguranţă pentru vehiculul depăşit şi pentru ceilalţi participanţi la trafic.

Art. 119. – Conducătorul de vehicul care urmează să fie depăşit este obligat:

a) să nu mărească viteza de deplasare;

b) să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părţii carosabile sau a benzii pe care se deplasează.

Art. 120. – (1) Se interzice depăşirea vehiculelor:

a) în intersecţii cu circulaţia nedirijată;

b) în apropierea vârfurilor de rampă, când vizibilitatea este redusă sub 50 m;

c) în curbe şi în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m;

d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri şi în tuneluri. Prin excepţie, pot fi depăşite în aceste locuri vehiculele cu tracţiune animală, motocicletele fără ataş, mopedele şi bicicletele, dacă vizibilitatea asupra drumului este asigurată pe o distanţă mai mare de 20 m, iar lăţimea drumului este de cel puţin 7 m;

e) pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare şi marcaje;

f) pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă şi la mai puţin de 50 m înainte de acestea;

g) în dreptul staţiei pentru tramvai, atunci când acesta este oprit, iar staţia nu este prevăzută cu refugiu pentru pietoni;

h) în zona de acţiune a indicatorului „Depăşirea interzisă”;

i) când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar şi parţial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spaţiul de interzicere;

j) când din sens opus se apropie un alt vehicul, iar conducătorul acestuia este obligat să efectueze manevre de evitarea coliziunii;

k) pe sectorul de drum unde s-a format o coloană de vehicule în aşteptare, dacă prin aceasta se intră pe sensul opus de circulaţie.

(2) Se interzice depăşirea coloanei oficiale.

§ 4. Viteza şi distanţa între vehicule

Art. 121. – (1) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă şi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum şi cea impusă prin mijloacele de semnalizare.

(2) Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii, se constată de către poliţiştii rutieri, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.

(3) Administratorul drumului public este obligat să instaleze indicatoare pentru reglementarea regimului de viteză.

(4) În afara localităţilor, înaintea staţiilor mijloacelor de transport public de persoane şi/sau a trecerilor pentru pietoni, la o distanţă de 100 de metri faţă de acestea, administratorul drumului este obligat să realizeze amenajări rutiere pentru reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor.

Art. 122. – Se interzice conducătorilor de vehicule să reducă brusc viteza ori să efectueze o oprire neaşteptată, fără motiv întemeiat.

Art. 123. – Conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h, în localităţi, sau 50 km/h în afara localităţilor, în următoarele situaţii:

a) la trecerea prin intersecţiile cu circulaţie nedirijată;

b) în curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau în care vizibilitatea este mai mică de 50 m;

d) la trecerea pe lângă grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, indiferent dacă acestea se află în mers sau staţionează pe partea carosabilă a drumurilor cu o singură bandă de circulaţie pe sens;

e) la trecerea pe lângă animale care sunt conduse pe partea carosabilă sau pe acostament;

f) când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă, zăpadă bătătorită, mâzgă sau piatră cubică umedă;

g) pe drumuri cu denivelări, semnalizate ca atare;

h) în zona de acţiune a indicatorului de avertizare „Copii” în intervalul orar 07⁰⁰ – 22⁰⁰ precum şi a indicatorului „Accident”;

i) la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare şi marcaje, când drumul public are cel mult o bandă pe sens, iar pietonii aflaţi pe trotuar, în imediata apropiere a părţii carosabile, intenţionează să se angajeze în traversare;

j) la schimbarea direcţiei de mers prin viraje;

k) când vizibilitatea este sub 100 de m în condiţii de ceaţă, ploi torenţiale, ninsori abundente.

Art. 124. – Administratorul drumului public este obligat ca în locurile prevăzute la art. 123 să instaleze indicatoare de avertizare şi să ia măsuri pentru realizarea de amenajări rutiere care să determine conducătorii de vehicule să reducă viteza de deplasare.

§ 5. Reguli referitoare la manevre

Art. 125. – Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celălalt prin manevrare înainte şi înapoi sau prin viraj, conducătorul acestuia este obligat să semnalizeze şi să se asigure că din faţă, din spate sau din lateral nu circulă în acel moment nici un vehicul.

Art. 126. – Se interzice întoarcerea vehiculului:

a) în locurile în care este interzisă oprirea voluntară a vehiculelor, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 142 lit. f);

b) în intersecţiile în care este interzis virajul la stânga, precum şi în cele în care, pentru efectuare, este necesară manevrarea înainte şi înapoi a vehiculului;

c) în locurile unde soliditatea drumului nu permite;

d) pe drumurile cu sens unic;

e) pe marcajul pietonal;

f) în locurile în care este instalat indicatorul „Întoarcerea interzisă”.

Art. 127. – (1) Pe drumurile publice înguste şi/sau cu declivitate, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri opuse, unele pe lângă altele, este imposibilă sau periculoasă, se procedează după cum urmează:

a) la întâlnirea unui ansamblu de vehicule cu un vehicul conducătorul acestuia din urmă trebuie să manevreze cu spatele;

b) la întâlnirea unui vehicul greu cu un vehicul uşor, conducătorul acestuia din urmă trebuie să manevreze cu spatele;

c) la întâlnirea unui vehicul care efectuează transport public de persoane cu un vehicul de transport mărfuri conducătorul acestuia din urmă trebuie să manevreze cu spatele.

(2) În cazul vehiculelor de aceeaşi categorie, obligaţia de a efectua o manevră de mers înapoi revine conducătorului care urcă, cu excepţia cazului când este mai uşor şi există condiţii pentru conducătorul care coboară să execute această manevră, mai ales atunci când se află aproape de un refugiu.

Art. 128. - (1) Se interzice mersul înapoi cu vehiculul:

a) în cazurile prevăzute la art. 126, cu excepţia lit. d);

b) pe o distanţă mai mare de 50 m;

c) la ieşirea de pe proprietăţi alăturate drumurilor publice.

(2) În locurile în care mersul înapoi este permis dar vizibilitatea în spate este împiedicată, vehiculul poate fi manevrat înapoi numai atunci când conducătorul acestuia este dirijat de cel puţin o persoană aflată în afara vehiculului.

(3) Persoana care dirijează manevrarea cu spatele a unui vehicul este obligată să se asigure că manevra se efectuează fără a pune în pericol siguranţa participanţilor la trafic.

(4) Mersul înapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din dotare. Se recomandă dotarea autovehiculelor şi cu dispozitive sonore pentru semnalizarea acestei manevre.

§ 6. Intersecţii şi obligaţia de a ceda trecerea

Art. 129. – (1) Vehiculul care circulă pe un drum public pe care este instalat unul din indicatoarele având semnificaţia: „Drum cu prioritate”, „Intersecţie cu un drum fără prioritate” sau „Prioritate faţă de circulaţia din sens invers”, are prioritate de trecere.

(2) Când două vehicule urmează să se întâlnească într-o intersecţie dirijată prin indicatoare, venind de pe două drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeaşi semnificaţie, vehiculul care vine din dreapta are prioritate.

Art. 130. – Conducătorul de vehicul care se apropie de intrarea intr-o intersecţie, simultan cu un autovehicul cu regim de circulaţie prioritară care are în funcţiune semnalele luminoase şi sonore, are obligaţia să îi acorde prioritate de trecere.

Art. 131. – (1) La apropierea de o staţie pentru mijloace de transport public de persoane prevăzută cu alveolă, din care conducătorul unui astfel de vehicul semnalizează intenţia de a ieşi, conducătorul vehiculului care circulă pe banda de lângă acostament sau bordură este obligat să reducă viteza şi, la nevoie, să oprească pentru a-i permite reintrarea în trafic.

(2) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere pietonilor aflaţi pe partea carosabilă pentru a urca în tramvai sau după ce au coborât din acesta, dacă tramvaiul este oprit în staţie fără refugiu.

Art. 132. – Conducătorul vehiculului al cărui mers înainte este obturat de un obstacol sau de prezenţa altor participanţi la trafic, care impun trecerea pe sensul opus este obligat să reducă viteza şi, la nevoie, să oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care circulă din sens opus.

Art. 133. – În cazul prevăzut la art. 51 alin. (2), conducătorii vehiculelor sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere participanţilor la trafic cu care se intersectează şi care circulă conform semnificaţiei culorii semaforului care li se adresează.

Art. 134. – La ieşirea din zonele rezidenţiale sau pietonale, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersectează.

Art. 135. – Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere şi în următoarele situaţii:

a) la intersecţia nedirijată atunci când pătrunde pe un drum naţional venind de pe un drum judeţean, comunal sau local;

b) la intersecţia nedirijată atunci când pătrunde pe un drum judeţean venind de pe un drum comunal sau local;

c) la intersecţia nedirijată atunci când pătrunde pe un drum comunal venind de pe un drum local;

d) când urmează să pătrundă într-o intersecţie cu circulaţie în sens giratoriu faţă de cel care circulă în interiorul acesteia;

e) când circulă în pantă faţă de cel care urcă, dacă pe sensul de mers al celui care urcă se află un obstacol imobil. În această situaţie manevra nu este considerată depăşire în sensul prevederilor art. 120 lit. j);

f) când se pune în mişcare sau la pătrunderea pe drumul public venind de pe o proprietate alăturată acestuia faţă de vehiculul care circulă pe drumul public, indiferent de direcţia de deplasare;

g) când efectuează un viraj spre stânga sau spre dreapta şi se intersectează cu un biciclist care circulă pe o pistă pentru biciclete, semnalizată ca atare;

h) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat şi semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.

§ 7. Trecerea la nivel cu calea ferată

Art. 136. – (1) La trecerea la nivel cu calea ferată curentă, conducătorul de vehicul este obligat să circule cu viteza redusă şi să se asigure că din partea stângă sau din partea dreaptă nu se apropie un vehicul feroviar.

(2) La traversarea căii ferate, pietonii sunt obligaţi să se asigure că din stânga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar.

Art. 137. – (1) Conducătorul de vehicul poate traversa calea ferată curentă prevăzută cu bariere sau semibariere, dacă acestea sunt ridicate şi semnalele luminoase şi sonore nu funcţionează, iar semnalul cu lumina albă intermitentă cu cadenţa lentă este în funcţiune.

(2) Când circulaţia la trecerea la nivel cu calea ferată curentă este dirijată de agenţi de cale ferată, conducătorul de vehicul trebuie să respecte semnalele acestora.

Art. 138. – (1) Conducătorul de vehicul este obligat să oprească atunci când:

a) barierele sau semibarierele sunt coborâte, în curs de coborâre sau ridicare;

b) semnalul cu lumini roşii şi/sau semnalul sonor sunt în funcţiune;

c) întâlneşte indicatorul „Trecerea la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere”, „Trecerea la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere” sau „Oprire”.

(2) Vehiculele trebuie să oprească, în ordinea sosirii, în locul în care există vizibilitate maximă asupra căii ferate fără a trece de indicatoarele prevăzute la alin. (1) lit. c) sau, după caz, înaintea marcajului pentru oprire, ori înaintea barierelor sau semibarierelor, când acestea sunt închise, în curs de coborâre sau ridicare.

Art. 139. – (1) În cazul imobilizării unui vehicul pe calea ferată, conducătorul acestuia este obligat să scoată imediat pasagerii din vehicul şi să elibereze platforma căii ferate, iar când nu este posibil, să semnalizeze prezenţa vehiculului cu orice mijloc adecvat.

(2) Participanţii la trafic, care se găsesc în apropierea locului unde un vehicul a rămas imobilizat pe calea ferată, sunt obligaţi să acorde sprijin pentru scoaterea acestuia sau, când nu este posibil, pentru semnalizarea prezenţei lui.

(3) Conducătorului de vehicul îi este interzis să treacă sau să ocolească porţile de gabarit instalate înaintea căilor ferate electrificate, dacă înălţimea sau încărcătura vehiculului atinge ori depăşeşte partea superioară a porţii.

Art. 140. – (1) La intersectarea unui drum public cu o cale ferată industrială, accesul vehiculelor feroviare se face numai după semnalizarea corespunzătoare şi din timp de către cel puţin un agent de cale ferată.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), conducătorii de vehicule sunt obligaţi să se conformeze semnificaţiei semnalelor agenţilor de cale ferată.

§ 8. Oprirea, staţionarea şi parcarea

Art. 141. – (1) Conducătorii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice care se îndepărtează de acestea sunt obligaţi să acţioneze frâna de ajutor, să oprească funcţionarea motorului şi să cupleze o treaptă de viteză inferioară, sau în cea de parcare dacă autovehiculul are transmisie automată.

(2) În cazul imobilizării involuntare a autovehiculului în pantă sau în rampă, pe lângă obligaţiile prevăzute la alin. (1), conducătorul trebuie să bracheze roţile directoare.

(3) În cazul imobilizării involuntare a autovehiculului în pasaje subterane sau tuneluri, conducătorul acestuia este obligat să oprească funcţionarea motorului.

(4) În localităţi, pe drumurile cu sens unic, oprirea sau staţionarea voluntară a vehiculelor este permisă şi pe partea stângă, dacă rămâne liberă cel puţin o bandă de circulaţie.

(5) În afara localităţilor oprirea sau staţionarea voluntară a vehiculelor se face în afara părţii carosabile, iar atunci când nu este posibil, cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului, paralel cu axa acestuia.

(6) Nu este permisă staţionarea pe partea carosabilă, în timpul nopţii, a tractoarelor, a remorcilor, a mopedelor, a bicicletelor, a maşinilor şi utilajelor autopropulsate utilizate în lucrări de construcţii, agricole sau forestiere, a vehiculelor cu tracţiune animală ori a celor trase sau împinse cu mâna.

(7) Nu este permisă oprirea sau staţionarea în tuneluri. În situaţii de urgenţă sau de pericol conducătorului de autovehicul îi este permisă oprirea sau staţionarea numai în locurile special amenajate şi semnalizate corespunzător. În caz de imobilizare prelungită a autovehiculului în tunel, conducătorul de vehicul este obligat să oprească motorul.

Art. 142. – Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor:

a) în zona de acţiune a indicatorului „Oprirea interzisă”;

b) pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă şi la o distanţă mai mică de 50 m înainte şi după acestea;

c) pe poduri, pe şi sub pasaje denivelate, precum şi pe viaducte;

d) în curbe şi în alte locuri cu vizibilitate redusă sub 50 m;

e) pe trecerile pentru pietoni ori la mai puţin de 25 m înainte şi înainte de acestea;

f) în intersecţii, inclusiv cele cu circulaţie în sens giratoriu, precum şi în zona de preselecţie unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanţă mai mică de 25 m de colţul intersecţiei;

g) în staţiile mijloacelor de transport public de persoane, precum şi la mai puţin de 25 m înainte şi după acestea;

h) în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilă, dacă prin aceasta se stânjeneşte circulaţia a două vehicule venind din sensuri opuse, precum şi în dreptul marcajului continuu, în cazul în care conducătorii celorlalte vehicule care circulă în acelaşi sens ar fi obligaţi, din această cauză, să treacă peste acest marcaj;

i) în locul în care se împiedică vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal luminos;

j) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificaţia „Drum îngustat”, „Prioritate pentru circulaţia din sens invers” sau „Prioritate faţă de circulaţia din sens invers”;

k) pe pistele obligatorii pentru pietoni şi/sau biciclişti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare;

l) pe platforma căii ferate industriale sau de tramvai ori la mai puţin de 50 m de acestea, dacă circulaţia vehiculelor pe şine ar putea fi stânjenită sau împiedicată;

m) pe partea carosabilă a autostrăzilor, a drumurilor expres şi a celor naţionale europene (E);

n) pe trotuar, dacă nu se asigură spaţiu de cel puţin 1 m pentru circulaţia pietonilor;

o) pe pistele pentru biciclete;

p) în locurile unde este interzisă depăşirea.

Art. 143. – Se interzice staţionarea voluntară a vehiculelor:

a) în toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntară;

b) în zona de acţiune a indicatorului cu semnificaţia „Staţionarea interzisă” şi a marcajului cu semnificaţia de interzicere a staţionării;

c) pe drumurile publice cu o lăţime mai mică de 6 m;

d) în dreptul căilor de acces care deservesc proprietăţile alăturate drumurilor publice;

e) în pante şi în rampe;

f) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Staţionare alternantă”, în altă zi sau perioadă decât cea permisă, sau indicatorul cu semnificaţia „Zona de staţionare cu durată limitată” peste durata stabilită.

Art. 144. – (1) Administratorul drumului public este obligat să delimiteze şi să semnalizeze corespunzător sectoarele de drum public unde este interzisă oprirea sau staţionarea vehiculelor.

(2) Administratorul drumului public poate permite oprirea sau staţionarea, parţial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia, numai dacă rămâne liber cel puţin un culoar de minimum 1 m lăţime înspre marginea opusă părţii carosabile, destinat circulaţiei pietonilor.

Art. 145. – Se interzice conducătorului de autovehicul şi pasagerilor ca în timpul opririi sau staţionării să deschidă sau să lase deschise uşile acestuia ori să coboare fără să se asigure că nu creează un pericol pentru circulaţie.

Art. 146. – Circulaţia vehiculelor şi a pietonilor în spaţiile special amenajate sau stabilite şi semnalizate corespunzător se desfăşoară conform normelor rutiere, pe întreaga perioadă cât parcările sunt deschise circulaţiei publice.

§ 9. Alte obligaţii şi interdicţii pentru conducătorii de autovehicule şi tramvaie

Art. 147. – Conducătorul de autovehicul sau tramvai este obligat:

1. Să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare şi, după caz, atestatul profesional, precum şi celelalte documente prevăzute de legislaţia în vigoare.

2. Să circule numai pe sectoarele de drum pe care ii este permis accesul şi să respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate şi admise şi/sau dimensiunile maxime admise de autoritatea competentă pentru autovehiculele conduse.

3. Să verifice funcţionarea sistemului de lumini şi semnalizare, a instalaţiei de climatizare, să menţină permanent curate parbrizul, luneta şi geamurile laterale ale autovehiculului, precum şi plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau înregistrare ale autovehiculului şi remorcii.

4. Să permită controlul stării tehnice a vehiculului, precum şi al bunurilor transportate, în condiţiile legii.

5. Să se prezinte la verificarea medicală periodică, potrivit legii;

6. Să aplice pe parbrizul şi pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conducătorii de autovehicule începători, dacă are o vechime mai mică de un an de la obţinerea permisului de conducere.

Art. 148. – Se interzice conducătorului de autovehicul sau tramvai:

1. să conducă un autovehicul sau tramvai cu dovada înlocuitoare a permisului de conducere eliberată fără drept de circulaţie sau a cărei valabilitate a expirat;

2. Să transporte în autovehicul sau tramvai mai multe persoane decât numărul de locuri stabilite în certificatul de înmatriculare sau înregistrare.

3. Să transporte persoane în stare de ebrietate pe motocicletă sau în cabina ori în caroseria autovehiculului destinat transportului de mărfuri.

4. Să transporte persoane în caroseria autobasculantei, pe autocisternă, pe platformă, deasupra încărcăturii, pe părţile laterale ale caroseriei, sau persoane care stau în picioare în caroseria autocamionului, pe scări şi în remorcă, cu excepţia celei special amenajate pentru transportul persoanelor.

5. Să transporte copii în vârstă de până la 12 ani pe scaunul din faţă al autovehiculului, chiar dacă sunt ţinuţi în braţe de persoane majore.

6. Să transporte în şi pe autoturism obiecte a căror lungime sau lăţime depăşeşte, împreuna cu încărcătura, dimensiunile acestuia.

7. Să deschidă uşile autovehiculului sau tramvaiului în timpul mersului, să pornească de pe loc cu uşile deschise.

8. Să aibă în timpul mersului preocupări de natură a-i distrage în mod periculos atenţia ori să folosească instalaţii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în siguranţă, a lui şi a celorlalţi participanţi la trafic.

9. Să intre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roţi sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabila ori din care cad sau se scurg produse, substanţe sau materiale ce pot pune în pericol siguranţa circulaţiei.

10. Să aibă aplicate, pe parbriz, lunetă sau pe geamurile laterale afişe, reclame publicitare, înscrisuri sau accesorii care restrâng sau estompează vizibilitatea conducătorului sau a pasagerilor, atât din interior cât şi din exterior.

11. Să aibă aplicate folii sau tratamente chimice pe parbrize, lunetă ori pe geamurile laterale care restrâng sau estompează vizibilitatea, atât din interior, cât şi din exterior, cu excepţia celor omologate şi certificate, prin marcaj corespunzător, de către autoritatea competentă.

12. Să aibă aplicate folii sau tratamente chimice pe dispozitivele de iluminare sau semnalizare luminoasă, care diminuează eficacitatea acestora, precum şi pe plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare, care împiedică citirea numărului de înmatriculare sau de înregistrare.

13. Să lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comandă, să oprească motorul sau să decupleze transmisia în timpul mersului.

14. Să folosească în mod abuziv mijloacele de avertizare sonoră.

15. Să circule cu autovehiculul cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, fără a avea montate pe roţi lanţuri sau alte echipamente antiderapante omologate, în perioadele şi pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.

16. Să circule având montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori care prezintă tăieturi sau rupturi ale cordului sau sunt uzate peste limita admisă.

17. Să conducă un autovehicul care emană noxe peste limita legală admisă ori al cărui zgomot în mers sau staţionare depăşeşte pragul fonic prevăzut de lege ori care are montat pe sistemul de evacuare a gazelor dispozitive neomologate.

18. Să circule cu autovehiculul având plăcuţele cu numerele de înmatriculare, înregistrare, provizorii sau pentru probe deteriorate ori neconforme cu standardul.

19. Să săvârşească acte sau gesturi obscene, să profereze injurii, să adreseze expresii jignitoare sau vulgare celorlalţi participanţi la trafic

20. Să circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei.

21. Să arunce, pe drumurile publice, din autovehicul obiecte, materiale sau substanţe.

Art. 149. – (1) Conducătorul de autovehicul sau tramvai cu o vechime mai mică de un an de la data obţinerii permisului de conducere are obligaţia de a aplica semnul distinctiv sub forma unui disc de culoare galbenă, cu diametrul de 100 mm, care are în centru semnul exclamării, de culoare neagră, cu lungimea de 60 mm şi diametrul punctului de 10 mm, după cum urmează:

a) la motocicletă, în partea din spate lângă numărul de înmatriculare;

b) la autovehicul, pe parbriz în partea din dreapta jos şi pe lunetă, în partea stângă jos;

c) la autovehiculul care nu este prevăzut cu lunetă, pe parbriz în partea din dreapta jos şi pe caroserie, în partea din spate stânga sus;

d) la tramvai, pe parbriz în partea din dreapta jos şi pe luneta ultimului vagon, în partea din spate stânga sus;

e) la autovehiculul care tractează o remorcă, pe parbrizul autovehiculului în partea din dreapta jos şi pe caroseria remorcii, în partea din spate stânga sus.

(2) Conducătorului de vehicul prevăzut la alin.(1) îi este interzis:

a) să conducă autovehicule care transportă mărfuri sau produse periculoase;

b) să conducă vehicule destinate testării sau cele pentru probe;

c) să conducă vehicule destinate transportului public de persoane, inclusiv în regim de taxi.

§ 10. Circulaţia vehiculelor destinate transportului de mărfuri sau transportului public de persoane

Art. 150. – (1) Încărcătura unui vehicul trebuie să fie aşezată şi, la nevoie, fixată astfel încât:

a) să nu pună în pericol persoane ori să nu cauzeze daune proprietăţii publice sau private;

b) să nu stânjenească vizibilitatea conducătorului şi să nu pericliteze stabilitatea ori conducerea vehiculului;

c) să nu fie târâtă, să nu se scurgă şi să nu cadă pe drum;

d) să nu mascheze dispozitivele de semnalizare, catadioptrii şi plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau înregistrare ori provizoriu, iar în cazul vehiculelor fără motor, semnalele făcute cu braţele de conducătorul acestora;

e) să nu provoace zgomot care să jeneze conducătorul, participanţii la trafic ori să sperie animalele şi să nu producă praf sau mirosuri pestilenţiale.

(2) Lanţurile, cablurile, prelatele şi alte accesorii ce servesc la asigurarea sau protecţia încărcăturii trebuie sa o fixeze cat mai bine de vehicul si sa nu constituie, ele insele, un pericol pentru siguranţa circulaţiei.

(3) Încărcătura care constă în materiale sau produse ce se pot împrăştia în timpul mersului trebuie acoperită cu o prelată. Când încărcătura constă în obiecte mari ori grele, aceasta trebuie fixata pentru a nu se deplasa, pe timpul transportului si a nu depăşi gabaritul vehiculului.

Art. 151. – Conducătorul autovehiculului şi tramvaiului care efectuează transport public de persoane este obligat:

a) să oprească pentru urcarea sau coborârea pasagerilor numai în staţiile semnalizate ca atare, cu excepţia transportului public de persoane în regim de taxi. Dacă staţia este prevăzută cu alveolă, oprirea se va face numai în interiorul acesteia;

b) să deschidă uşile numai după ce vehiculul a fost oprit în staţie;

c) să închidă uşile numai după ce pasagerii au coborât ori au urcat;

d) să repună în mişcare autovehiculul sau tramvaiul din staţie după ce a semnalizat intenţia şi s-a asigurat că poate efectua, în siguranţă, această manevră.

Art. 152. – Se interzice pasagerilor mijloacelor de transport public de persoane:

a) să urce, să coboare, să ţină deschise uşile ori să le deschidă în timpul mersului vehiculului;

b) să călătorească pe scări sau pe părţile exterioare ale caroseriei vehiculului;

c) să arunce din vehicul orice fel de obiecte, materiale sau substanţe.

§ 11. Remorcarea

Art. 153. – (1) Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singură remorcă. Se exceptează tractorul rutier care poate tracta două remorci, precum şi autovehiculele amenajate pentru formarea unui autotren de transport persoane în localităţile turistice, cu condiţia ca acesta să nu fie mai lung de 25 m şi să nu circule cu viteză mai mare de 25 km/h.

(2) Motocicleta fără ataş, precum şi bicicleta pot tracta o remorcă uşoară având o singură axă.

Art. 154. – Cuplarea unui vehicul cu una sau două remorci, pentru formarea unui ansamblu de vehicule, se poate efectua numai dacă:

a) elementele care compun dispozitivul de cuplare sunt omologate şi compatibile;

b) ansamblul de vehicule poate realiza raza minimă de virare a autovehiculului trăgător;

c) dimensiunile ansamblului de vehicule nu depăşesc limitele prevăzute de lege;

d) elementele de cuplare ale echipamentelor de frânare, de iluminare şi semnalizare luminoasă sunt compatibile;

e) vehiculele care compun ansamblul nu se ating la trecerea peste denivelări, la efectuarea virajelor sau la schimbarea direcţiei de mers.

Art. 155. – (1) În cazul rămânerii în pană a unui autovehicul ori a remorcii acestuia, conducătorul ansamblului este obligat să îl scoată imediat în afara părţii carosabile sau, dacă nu este posibil, să îl deplaseze lângă bordură ori acostament, aşezându-l paralel cu axa drumului şi luând măsuri pentru remedierea defecţiunilor sau, după caz, de remorcare.

(2) Pe timpul nopţii sau în condiţii de vizibilitate redusă, autovehicul sau remorca acestuia care au defecţiuni la sistemul de iluminarea sau semnalizare luminoasă nu pot fi tractate pe drumurile publice fără a avea în funcţiune, în partea stângă, în faţă, o lumină de întâlnire şi în spate, una de poziţie.

Art. 156. – (1) Dacă un autovehicul sau o remorcă a rămas în pană pe partea carosabilă a drumului şi nu pot fi deplasate în afara acesteia, conducătorul autovehiculului este obligat să pună în funcţiune luminile de avarie şi să instaleze triunghiurile reflectorizante.

(2) Triunghiurile reflectorizante se instalează în faţa şi în spatele vehiculului, pe aceeaşi bandă de circulaţie, la o distanţă de cel puţin 30 m de acesta, astfel încât să poată fi observate din timp de către participanţii la trafic care se apropie. În localităţi, atunci când circulaţia este intensă, triunghiurile reflectorizante pot fi aşezate la o distanţă mai mică sau chiar pe vehicul, astfel încât să poată fi observate din timp de ceilalţi conducători de vehicule.

(3) Dacă vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau acestea sunt defecte, conducătorul poate folosi, pe timpul nopţii ori în condiţii de vizibilitate redusă, o lampă portativă cu lumina galbenă intermitentă, care se instalează la partea din spate a vehiculului.

(4) Se interzice folosirea triunghiurilor reflectorizante sau a luminilor de avarie în mod nejustificat sau pentru a simula o rămânere în pană în locurile unde oprirea ori staţionarea sunt interzise.

(5) În cazul căderii din vehicule, pe partea carosabilă, a încărcăturii sau a unei părţi din aceasta, care constituie un obstacol ce nu poate fi înlăturat imediat, conducătorul este obligat să-l semnalizeze cu unul din mijloacele prevăzute la alin. (1) – (3).

Art. 157. – (1) Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea următoarelor reguli:

a) conducătorii autovehiculelor trăgător şi, respectiv, remorcat, trebuie să posede permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule;

b) autovehiculul trăgător să nu remorcheze un autovehicul mai greu decât masa lui proprie, cu excepţia cazului când remorcarea se efectuează de către un autovehicul destinat special depanării;

c) remorcarea trebuie să se realizeze prin intermediul unei bare metalice în lungime de cel mult 4 m. Autoturismul al cărui mecanism de direcţie şi sistem de frânare nu sunt defecte poate fi remorcat cu o legătură flexibilă omologată, în lungime de 3 - 5 m. Bara sau legătura flexibilă trebuie fixată la elementele de remorcare cu care sunt prevăzute autovehiculele;

d) conducătorul autovehiculului remorcat este obligat să semnalizeze corespunzător semnalelor efectuate de conducătorul autovehiculului trăgător. Atunci când sistemul de iluminare şi semnalizare nu funcţionează, este interzisă remorcarea acestuia pe timpul nopţii şi în condiţii de vizibilitate redusă, iar ziua poate fi remorcat dacă pe partea din spate are aplicată inscripţia „Fără semnalizare”, precum şi indicatorul „Alte pericole”.

(2) Dacă remorcarea se realizează prin suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platformă de remorcare a părţii din faţă a autovehiculului remorcat, atunci în acesta nu trebuie să se afle nici o persoană.

(3) Se interzice remorcarea unui autovehicul cu două roţi cu sau fără ataş, a autovehiculului al cărui sistem de direcţie nu funcţionează sau care nu este înmatriculat ori înregistrat sau când drumul este acoperit cu polei, gheaţă sau zăpada. Se interzice şi remorcarea a două sau mai multe autovehicule, a căruţelor, a vehiculelor care în mod normal sunt trase sau împinse cu mâna ori a utilajelor agricole.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3) se permite remorcarea unui autovehicul al cărui sistem de direcţie nu funcţionează numai în cazul când remorcarea se realizează prin suspendarea roţilor directoare ale autovehiculului remorcat cu o macara sau sprijinirea roţilor directoare ale autovehiculului remorcat pe o platformă de remorcare.

(5) Conducătorul poate împinge sau tracta, cu propriul autovehicul, în situaţii deosebite, pe distanţe scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul în funcţiune sau pentru a efectua scurte manevre, fără a pune în pericol siguranţa deplasării celorlalţi participanţi la trafic.

§ 12. Zona rezidenţială şi pietonală

Art. 158. – (1) În zona rezidenţială, semnalizată ca atare, pietonii pot folosi toată lăţimea părţii carosabile, iar jocul copiilor este permis.

(2) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să circule cu o viteză de cel mult 20 km/h, să nu staţioneze sau să parcheze vehiculul în afara spaţiilor anume destinate şi semnalizate ca atare, să nu stânjenească sau să împiedice circulaţia pietonilor chiar dacă, în acest scop, trebuie să oprească.

Art. 159. – În zona pietonală, semnalizată ca atare, conducătorul de vehicul poate intra numai dacă locuieşte în zonă sau prestează servicii publice „din poartă în poartă” şi nu are altă posibilitate de acces. Acesta este obligat să circule cu viteza maximă de 5 km/h, să nu stânjenească sau să împiedice circulaţia pietonilor şi, dacă este necesar, să oprească pentru a permite circulaţia acestora.

SECŢIUNEA a 4-a

Reguli pentru alţi participanţi la trafic

§ 1. Circulaţia bicicletelor şi a mopedelor

Art. 160. – (1) Bicicletele şi mopedele, atunci când circulă pe drumul public, trebuie conduse numai pe un singur rând.

(2) Persoanele care nu posedă permis de conducere pot conduce mopede pe drumurile publice numai dacă fac dovada că au absolvit un curs de legislaţie rutieră în cadrul unei unităţi autorizate de pregătire a conducătorilor de autovehicule.

(3) Dacă pe direcţia de deplasare există o pistă pentru biciclete, semnalizată ca atare, conducătorii vehiculelor prevăzute la alin. (1) sunt obligaţi să circule numai pe această pistă. Se interzice circulaţia altor participanţi la trafic pe pista pentru biciclete.

(4) Se recomandă ca, în circulaţia pe drumurile publice, biciclistul să poarte casca de protecţie omologată.

Art. 161. – (1) Se interzice conducătorilor de biciclete sau mopede:

a) să circule pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul având semnificaţia „Accesul interzis bicicletelor”;

b) să înveţe să conducă biciclete sau mopede pe drumurile intens circulate;

c) să circule pe trotuare, cu excepţia cazului când pe acestea sunt amenajate piste speciale destinate lor;

d) să circule fără a ţine cel puţin o mână pe ghidon şi ambele picioare pe pedale;

e) să circule în paralel, cu excepţia situaţiilor când participă la competiţii sportive organizate;

f) să circule în timp ce se află sub influenţa alcoolului, a produselor ori substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora;

g) să se ţină de un vehicul aflat în mers ori să fie remorcat de un alt vehicul sau împins ori tras de o persoană aflată într-un vehicul;

h) să transporte o altă persoană, cu excepţia copilului până la 7 ani, numai dacă vehiculul are montat în faţă un suport special, precum şi a situaţiei când vehiculul este construit şi/sau echipat special pentru transportul altor persoane;

i) să circule pe partea carosabilă în aceeaşi direcţie de mers, dacă există o cale laterală, o potecă sau un acostament practicabil, ce pot fi folosite;

j) să transporte sau să tragă orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stânjenesc sau periclitează conducerea vehiculului ori circulaţia celorlalţi participanţi la trafic;

k) să circule pe aleile din parcuri sau grădini publice, cu excepţia cazurilor când nu stânjenesc circulaţia pietonilor;

l) să circule pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă, fără să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 14 şi 16;

m) să circule atunci când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă sau zăpadă.

n) să circule cu defecţiuni tehnice la sistemele de frânare sau cu un vehicul care nu este prevăzut cu avertizor sonor;

o) să traverseze drumurile publice, pe trecerile destinate pietonilor, în timp ce se deplasează pe bicicletă sau moped;

p) să circule pe alte benzi decât cea de lângă bordură sau acostament, cu excepţia cazurilor în care, înainte de intersecţie, trebuie să se încadreze regulamentar pentru efectuarea virajului la stânga;

r) să circule fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent – reflectorizante, de la lăsarea serii până în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusă;

s) să conducă vehiculul fără a menţine contactul roţilor cu solul.

(2) Pe timpul circulaţiei pe drumurile publice, conducătorii de biciclete sunt obligaţi să aibă asupra lor actul de identitate. iar, conducătorii de mopede sunt obligaţi să aibă, în plus, certificatul de absolvire a cursurilor de legislaţie rutieră şi certificatul de înregistrare a vehiculului.

§ 2. Însoţirea animalelor

Art. 162. – (1) Animalele de povară, de tracţiune ori de călărie, precum şi animalele în turmă nu pot fi conduse pe autostrăzi, pe drumurile naţionale, în municipii şi oraşe, precum şi pe drumurile la începutul cărora există indicatoare care le interzic accesul. Animalele de călărie aparţinând poliţiei, jandarmeriei ori Ministerului Apărării pot fi conduse pe drumurile publice din localităţi, atunci când participă la executarea unor misiuni.

(2) Atunci când circulă pe drumurile publice pe care le este permis accesul, turmele trebuie împărţite în grupuri, bine separate între ele pentru a nu îngreuna circulaţia celorlalţi participanţi la trafic, fiecare grup având cel puţin un conducător.

(3) Atunci când sunt conduse pe drumul public, animalele şi însoţitorii acestora trebuie să circule pe acostamentul din partea stângă a drumului, în sensul de mers, iar când acesta nu există, cât mai aproape de marginea din stânga a părţii carosabile.

Art. 163. – (1) Conducătorul de animale de călărie este obligat:

a) să conducă animalele astfel încât acestea să se deplaseze pe acostament, iar în lipsa acestuia cât mai aproape de marginea din partea dreaptă a drumului;

b) să nu lase animalele nesupravegheate pe partea carosabilă sau în imediata apropiere a acesteia;

c) de la lăsarea serii până în zorii zilei, să poarte îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante;

d) să traverseze drumul public prin locurile permise pietonilor numai după ce s-a asigurat că o poate face fără pericol.

e) să semnalizeze schimbarea direcţiei de mers spre stânga prin ridicarea în plan orizontal a braţului stâng, iar oprirea prin balansarea braţului drept;

(2) Persoanele care conduc animale izolate sau de povară sunt obligate:

a) să se deplaseze pe acostament, iar în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea din partea dreaptă a carosabilului;

b) să conducă animalele numai pe partea din dreapta lor, cu ajutorul unei legături care nu poate avea o lungime mai mare de 2 metri;

c) să asigure deplasarea animalelor înşiruite şi legate unul în spatele altuia;

d) de la lăsarea serii până în zorii zilei, să poarte îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante;

e) să traverseze drumul public prin locurile permise pietonilor, numai după ce s-a asigurat că o pot face fără pericol.

(3) Deplasarea pe drumurile publice a unei turme se face cu respectarea următoarelor reguli:

a) turma trebuie să aibă în faţă şi în spate câte un conducător;

b) pe timpul nopţii sau în orice alte situaţii când vizibilitatea este redusă, conducătorul care se află în faţa turmei trebuie să aibă un dispozitiv cu lumină de culoare albă, iar cel din spate un dispozitiv cu lumină de culoare roşie;

c) conducătorii turmei trebuie să ia măsurile necesare ca, pe timpul deplasării pe drum, animalele să nu împiedice circulaţia celorlalţi participanţi la trafic;

d) animalele trebuie conduse la pas, pe acostament sau, în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea părţii carosabile, astfel încât să nu ocupe mai mult de jumătate din lăţimea sensului de mers;

e) la intersecţii, precum şi atunci când traversează drumul, conducătorii turmei trebuie să acorde prioritate de trecere vehiculelor cu care se intersectează;

f) în deplasarea pe drumurile pe care le este permis accesul, conducătorii turmei sunt obligaţi să nu lase animalele nesupravegheate.

§ 3. Circulaţia vehiculelor cu tracţiune animală

Art. 164. – Pe drumurile pe care le este permis accesul, vehiculele cu tracţiune animală trebuie să fie conduse pe acostament sau, în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea din dreapta a părţii carosabile.

Art. 165. – (1) Conducătorul vehiculului cu tracţiune animală este obligat:

a) să aibă asupra lui actul de identitate, certificatul de înregistrare, iar pe vehicul montate plăcuţele cu numărul de înregistrare;

b) să conducă animalele astfel încât acestea să nu constituie un pericol pentru el şi ceilalţi participanţi la trafic;

c) să nu oprească sau să staţioneze pe partea carosabilă a drumului public;

d) pe timpul opririi sau staţionării pe acostament sau în afara părţii carosabile, animalele trebuie să fie legate astfel încât acestea să nu poată intra pe partea carosabilă;

e) să nu conducă vehiculul când se află sub influenţa alcoolului, a produselor sau substanţelor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora;

f) să semnalizeze schimbarea direcţiei de mers cu braţul şi să se asigura că din faţă sau din spate nu circulă vehicule cărora le poate pune în pericol siguranţa deplasării;

g) de la lăsarea serii până în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusă, să nu circule pe drumurile publice fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante şi fără ca vehiculul să aibă la partea din faţă un dispozitiv cu lumină albă sau galbenă, iar în partea din spate un dispozitiv cu lumină roşie, amplasate pe partea laterală stângă;

h) să nu părăsească vehiculul sau animalele ori să doarmă în timpul mersului;

i) să nu transporte obiecte care depăşesc în lungime sau în lăţime vehiculul, dacă încărcătura nu este semnalizată ziua cu un steguleţ de culoare roşie, iar noaptea sau în condiţii de vizibilitate redusă cu un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, montat în partea din spate a încărcăturii;

j) să nu circule cu animale care însoţesc vehiculul, dacă acestea nu sunt legate de latura din dreapta a vehiculului sau de partea din spate a acestuia, cât mai aproape de partea dreaptă. Legătura nu trebuie să fie mai mare de 1,5 metri;

k) să nu pătrundă pe drumurile modernizate sau pietruite cu roţile vehiculului murdare de noroi;

l) să nu transporte în vehicule persoane care stau în picioare;

m) să nu abandoneze vehiculul pe drumurile publice.

(2) Conducătorul de trăsură care efectuează transport public de persoane este obligat să circule în condiţiile stabilite în licenţă de autoritatea competentă.

§ 4. Circulaţia pietonilor

Art. 166. – Pe timp de noapte, pietonul sau persoana asimilată acestuia, care circulă pe partea carosabilă a drumului, care nu este prevăzut cu trotuar sau acostamente, trebuie să aibă aplicate pe îmbrăcăminte accesorii fluorescent-reflectorizante sau să poarte o sursă de lumină, vizibilă din ambele sensuri.

Art. 167. – (1) Se interzice pietonilor şi persoanelor asimilate acestora:

a) să se angajeze în traversarea drumului public atunci când se apropie un autovehicul cu regim de circulaţie prioritară care are în funcţiune semnalele speciale de avertizare luminoase şi sonore;

b) să traverseze partea carosabilă prin faţa sau prin spatele vehiculului oprit în staţiile mijloacelor de transport public de persoane, cu excepţia cazurilor în care există treceri pentru pietoni, semnalizate corespunzător;

c) să prelungească timpul de traversare a drumului public, să se oprească ori să se întoarcă pe trecerile pentru pietoni care nu sunt prevăzute cu semafoare;

d) să traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise;

e) să ocupe partea carosabilă în scopul împiedicării circulaţiei;

f) să traverseze calea ferată atunci când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori când semnalul luminos sau acustic interzic trecerea;

g) să circule pe pistele pentru biciclete, amenajate şi semnalizate corespunzător.

(2) Se interzice oricărei persoane să efectueze acte de comerţ pe partea carosabilă, pe acostament, pe trotuar, în parcări ori în staţiile mijloacelor de transport public de persoane.

Art. 168. – (1) Persoanele care se deplasează pe drumul public formând un grup organizat, o coloană militară sau un cortegiu trebuie să circule în formaţie de cel mult trei şiruri, pe partea dreaptă a carosabilului, în sensul lor de mers, ocupând cel mult o bandă de circulaţie.

(2) De la lăsarea serii şi până în zorii zilei, precum şi ziua, în condiţii de vizibilitate redusă persoanele care se află în faţa şi în spatele şirului dinspre axa drumului, trebuie să aibă o sursă de lumină de culoare albă, respectiv roşie, care să fie vizibile pentru ceilalţi participanţi la trafic. Persoanele care formează şirul dinspre axa drumului trebuie să aibă aplicate pe îmbrăcăminte elemente fluorescent-reflectorizante.

(3) Conducătorii de grupuri organizate, de coloane militare sau de cortegii sunt obligaţi să supravegheze permanent deplasarea acestora pe drumurile publice, pentru a nu stânjeni circulaţia vehiculelor.

(4) Se interzice persoanelor care formează o coloană militară să meargă în cadenţă la trecerea peste poduri.

SECŢIUNEA a 5-a

Circulaţia pe autostrăzi

Art. 169. – (1) Conducătorii de autovehicule care intră pe autostrăzi folosind banda de intrare (de accelerare) trebuie să cedeze trecerea autovehiculelor care circulă pe prima bandă a autostrăzilor şi să nu stânjenească în nici un fel circulaţia acestora.

(2) Conducătorii care urmează să părăsească autostrada sunt obligaţi să semnalizeze din timp şi să se angajeze pe banda de ieşire (de decelerare).

Art. 170. –Circulaţia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de mărfuri se desfăşoară pe banda din partea dreapta a autostrăzii, cu excepţia cazului în care se efectuează depăşirea sau semnalizarea rutieră existentă instituie o altă reglementare de utilizare a benzilor.